Patru din cinci adolescenți au fost hărțuiți pe internet

Aproape 80% dintre adolescenții cu vârsta sub 18 ani din România spun că au fost ținta hărțuirilor în mediul online, arată un studiu publicat de Bitdefender.

Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfățișare și felul în care se îmbracă (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărțuiți sunt hobby-urile și preocupările de zi cu zi (30%), situația materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la școală (12%) și orientarea sexuală (8%).

Două treimi dintre cei hărțuiți nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice și alte persoane, deși au fost afectați în mod direct de agresiune.

Cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger și, la mare distanță, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de amenințare și cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii și furt de identitate.

Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcați de hărțuirea suferită online și au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulți afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine și i-au determinat să se izoleze de ceilalți. Mai puțini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).

Mai mult, 84% dintre respondenți spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime,  însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărțuit, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu fi atacați la rândul lor și, deci, transformați în victime.

„Rezultatele studiului ne pun în fața unei imagini mai alarmante decât am fi putut bănui. Cyberbullyingul este unul dintre acele fenomene de masă insidioase în fața căruia nu există strategii de apărare optime. În ciuda amploarei, gravitatea acestuia scapă de multe ori atenției publice. Tinerii învață din proprie experiență cum arată ura celorlalți față de ei, iar numărul victimelor poate fi chiar mai mare căci persoanele cele mai traumatizate refuză de multe ori să recunoască, uneori chiar față de sine, ceea ce li s-a întâmplat. Adolescenții încep viața crezând că societatea reprezintă un spațiu al urii îndreptate împotriva lor, iar efectele psihologice și sociale sunt severe și de lungă durată”, spune lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

Psihoterapeutul Delia Mina cu recomandări menite să reducă efectele negative ale fenomenului cyberbullying:

  • Victima are nevoie de aliați. Importanța oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulții, profesorii, părinții, rudele sau orice alta figură față de care persoana abuzată se simte atașată trebuie să îi ofere suport necondiționat și încredere. Victima trebuie să semnaleze orice acțiune care a avut loc asupra sa, însă are extrem de multă nevoie de aliați de încredere care să îi asigure confortul de a vorbi.
  • Părinții, rudele, profesorii trebuie să conștientizeze existența fenomenului și să știe să identifice comportamentul schimbat al victimei și să intervină când identifică efectele cyberbullingului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scazută, reacții negative și stres în privința utilizării dispozitivelor trebuiesc chestionate și verificate.
  • Este util ca victima să reușească să impună limite. De la blocarea și raportarea abuzatorului pe rețelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de telefon, până la intervențiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i oferi agresorului satisfacția pe care o caută. Cel care hărțuiește va fi mulțumit dacă provoacă victimei suferință, de aceea este recomandată evitarea afișării oricărei urme care lasă de înțeles că aceasta a fost afectată.

„Din perspectiva victimei, hărțuirea din mediul online poate fi mai greu de abordat, întrucât acest mediu este mai greu de ținut sub control și se extinde dincolo de granițele cercului restrâns de cunoscuți. Pentru a diminua efectele negative ale cyberbullyingului, este important să luăm în calcul întreg sistemul în jurul căruia se dezvoltă comportamentul respectiv: abuzatorii – victimă – cei care asistă – cei care nu cunosc fenomenul”, spune psihoterapeutul Delia Mina.

Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide România pentru Bitdefender prin chestionar online completat în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eșantion reprezentativ de 800 de respondenți din rândul tinerilor sub 18 ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *